Cum să angajezi traducători buni

Scriu acest minighid pentru că recent ne-am schimbat platforma de găzduire pentru site și blog și am avut nevoie și de cineva care să se ocupe de partea de webdesign. Mi-am dat seama că pur și simplu nu știu să cumpăr aceste servicii, ce criterii să folosesc, unde să găsesc oameni de încredere.  Așa că m-am gândit că e foarte posibil să existe oameni care nu știu cum să cumpere servicii de traducere și la ce ar trebui să fie atenți atunci când o fac. Mai ales pentru că există multe „rele practici” pe piața din România.

În primul rând, când ai nevoie de traducători profesioniști? Atunci când  produsul tău are alte atuuri decât a fi cel mai ieftin de pe piață. Nenea Sandu care are un magazin de plastice în Făurei și este cel mai ieftin din piață nu are nevoie de site multilingv cu Traducător + Revizor 1+ Revizor 2. Lumea cumpără de la el datorită prețului și nu contează că ligheanul s-a spart după șase luni. Dar dacă aplicația/hainele/software-ul/jocul tău video/site-ul tău promite ceva mai mult decât „Noi suntem cei mai ieftini, cumpărați de la noi” atunci da, ai nevoie de cineva care să acorde tot atâta atenție materialelor tale de prezentare câtă ai acordat tu creării lor. De ce ar crede cineva că rochia aia chiar e bine cusută, că jocul nu e buguit, că se respectă toate regulile la îmbutelierea vinului, că „excelent”, „atenție la detalii”, „inovator”, „desăvârșit” nu sunt doar vorbe?

Dacă tot suntem aici, de ce să nu se ocupe cineva din firma ta de aspectul ăsta? Pentru că nu oricine vorbește fluent două limbi străine poate să și traducă la nivel profesionist. Software de traducere pe care îl stăpânești după ani de zile, participări la conferințe internaționale, buchisit prin DOOM pentru cine știe ce reguli obscure, crearea de glosare pentru asigurarea continuității, cărți de pragmatică și sociolingvistică, abonamente la reviste specializate – nu sunt chestii pe care cineva care face secretariat sau care a fost angajat la departamentul de Marketing se delectează în timpul liber.

Apoi: gândește-te dacă ai nevoie de traducere umană. Odată cu avansul tehnologic, foarte multe tipuri de traducere se fac cu MT (traducere automată) sau NMT (traducere neurală), care sunt din ce în ce mai bune.  Ce merge tradus cu aceste instrumente? Câteva exemple ar fi documente interne, descrieri de produse, evaluări de la clienți. Dacă ai de tradus materiale creative, traducerea automată sau neurală nu ajută prea mult. Documente personale? Nu prea. O regulă bună este următoarea: cu cât mai complex și mai important este documentul, cu atât mai nepotrivită este traducerea automată.

Pont! Sunt lucruri mai bune pe piață decât Google Translate. Din păcate –  sau din fericire – pentru traducătorii români, combinațiile lingvistice cu româna produc rezultate slăbuțe. Dar pentru alte limbi DeepL, Yandex sau Microsoft Translator pot produce rezultate foarte bune. Atenție însă: dacă planul este să faci o traducere automată și care apoi trebuie „doar” corectată de un traducător uman, ia în considerare că nu toată lumea acceptă astfel de proiecte. Rezultatele obținute pot fi atât de frustrante pentru traducători, încât aceștia ori trebuie să facă totul de la zero, altfel nu își prăjesc neuronii cu așa ceva, ori taxează prețul lor pe oră și asta nu va scădea drastic bugetul clientului.

Apoi: găsește traducători nativi profesioniști. În România este destul de răspândită practica de a traduce în ambele direcții (de exemplu din engleză în română, dar și din română în engleză), ceea ce pe o piață internațională competitivă nu se mai acceptă de foarte mult timp. Acest lucru se întâmplă pentru că sunt puțini traducători nativi care să aibă ca limbă sursă româna, dar numărul lor este în creștere. Nu mai este chiar atât de greu să găsești un nativ de engleză care să traducă din română și, ținând cont de numărul imens de români din diaspora, ai căror copii au crescut bilingvi, va fi din ce în ce mai ușor. Eu nu voi vorbi  niciodată portugheză ca o nativă, chiar dacă am un certificat care atestă că am un nivel avansat-superior. Nu îi voi cunoaște niciodată toate subtilitățile, regionalismele, jocurile de cuvinte, mai ales că se vorbește pe mai multe continente.  Există excepții, dar sunt extrem de rare. Dacă un traducător insistă însă că poate produce rezultate excelente într-o limbă non-nativă, cere-i câteva mostre și roagă apoi un nativ specializat pe domeniul respectiv să le evalueze. Dacă sunt bune, de ce nu?

Ce înseamnă „traducători profesioniști”?  Profesia noastră nu este reglementată sau este prea puțin reglementată, însă puteți găsi indicii care să arate că persoana respectivă își ia meseria în serios:

• un website propriu
• adresă de e-mail personalizată
• prezență online
• un profil LinkedIn completat cu simț de răspundere
• apartenența la asociații profesionale recunoscute la nivel mondial
• un portofoliu cu cele mai recente proiecte.

Din păcate, asociațiile traducătorilor din România sunt destul de puțin vizibile, chiar și pentru traducători, prin urmare ne rămân doar asociațiile din țările unde se vorbesc limbile din care traducem (în cazul nostru, ar putea fi SUA, Marea Britanie, Australia, Portugalia, Brazilia ș.a.m.d.). Apartenența la o asociație profesională internațională îl face un profesionist mai bun? Nu neapărat. Dar arată că este dispus să investească bani pentru această apartenență, că va avea parte de dezvoltare profesională continuă (și, uneori, obligatorie pentru a-și păstra locul în asociație), acces la cele mai noi instrumente și tendințe din industrie, programe de mentorat. O listă a asociațiilor profesionale din lume poate fi găsită aici https://www.lexicool.com/translator_associations.asp

Dacă ai nevoie de o traducere, atunci în mod clar vrei să atingi un public țintă. Nu strica prima impresie pe care i-o faci printr-o prezentare neglijentă. Orice vei susține după aceea în legătură cu produsele tale va fi pus sub semnul întrebării.