Cât să cer?

O întrebare pe care am avut-o și eu la început de drum: cât să cer? „Prețul pieței” e ceva atât de vag, încât m-am gândit că trebuie să existe o metodă care să folosească niște parametri bine definiți.

Și, sigur, nu există un răspuns standard, dar cred că există o strategie care se poate aplica tuturor: pornim de la obiectivul final și facem drumul invers. Cum ar arăta asta? Este important să avem o viziune realistă asupra timpului pentru care suntem plătiți în activitatea noastră de traducători. Adică să nu uităm de timpul pentru trimis mailuri, marketing, dezvoltare profesională, citit și semnat contracte, învățat cum funcționează diferite platforme ale clienților și, într-o mai mică sau mai mare măsură, chestiuni legate de contabilitate.

Pentru mine, echilibrul este undeva între patru și cinci ore de muncă efectivă pe zi și dacă sunt prea multe zile la rând cu cinci ore doar de tradus, nu prea e de bine. Poate că e doar impresia mea, dar am senzația că traducătorii din România nu știu cât câștigă pe oră dintr-un proiect. Cred că e fundamental să folosim această măsură ca să ne putem uita la afacerea noastră folosind date clare.

Așadar, cum calculăm orele facturabile:

  • Stabilește câte ore facturabile vrei să ai pe săptămână și rezistă tentației de a da un număr nerealist. Gândește-te că vrei să traduci pe termen lung și dacă îți pui 7 ore facturabile pe zi, asta poate însemna lejer o zi de lucru de 11 ore.
  • Stabilește câte săptămâni vrei să lucrezi pe an.

Cum calculăm tariful pe oră:

  • Stabilește cât vrei să câștigi pe an
  • Ia în considerare taxele și impozitele pe lună
  • Ia în considerare costurile legate de activitatea economică (internet, licențe, taxe asociații profesionale, chiria sediului/ taxa co-working, contabil, mentenanță site, transport, birotică și papetărie etc.) pe lună
  • Împarte costurile totale asociate afacerii tale la numărul de ore facturabile  și vei obține tariful pe oră.

Să luăm un exemplu: vrei să câștigi 4500 RON net pe lună, prin urmare 9000 RON brut. Cred că e bine să ne gândim că aproape jumătate din ce câștigăm se duce pe taxe și impozite dacă vrem și pensie, sănătate, economii, dezvoltare profesională, bani pentru concediu cel puțin patru săptămâni pe an etc.

Prin urmare: 5 ore facturabile pe zi, 25 pe săptămână. Voi lucra 48 de săptămâni pe an. În total 1200 ore facturabile pe an. Vreau să câștig 108000 RON pe an (12 ×  9000 RON).

  • Taxe și impozite 45%
  • Fond pentru concediu 5%
  • Internet 50 RON, licențe și marketing 250 RON, taxe asociații profesionale 70 RON, chiria 0, contabilitate 230 RON, Transport 20, Birotică 20 RON

Costurile totale ale afacerii:  108000 (salariul) + 48600 (taxele) + 5400 (banii de concediu)+ 640 (internet, contabilitate, asociații etc.) = 162640 RON

162640 (RON) ÷ 1200 (total ore facturabile) = 135, 53 RON/oră

Poate că nu vom ajunge la tariful dorit pe oră din primele luni, însă e foarte folositor să avem un număr care să ne ghideze. Asta ne va împiedica să acceptăm proiecte care sunt mult sub numărul nostru magic și ne va ajuta să filtrăm clienții și chiar și piețele pe care putem lucra. Pe mine exercițiul ăsta m-a ajutat să-mi dau seama de la început că voi putea lucra pe un număr mic de proiecte pe piața locală, așa că mi-am concentrat toate eforturile de marketing pe găsirea de clienți în străinătate.

Cum am început să lucrez pe cont propriu

Am avut joburi bune și joburi mai puțin bune. Unul mai puțin bun, de fapt, dar despre asta într-o altă postare, poate. În joburile mele „bune”, totuși, a venit de fiecare dată o vreme în care mă plictiseam, iar alternativa – a încerca să urci mai sus în instituție/companie – nu mi s-a părut vreodată că merită efortul: ceva mai mulți bani pentru un efort disproporționat de mare. Am câștiga mereu ceva în plus pe lângă salariu din traduceri sau din predat, chestii care îmi plac, pe care știu să le dozez astfel încât să nu mă epuizeze și care îmi aduc și satisfacție profesională, așa că ideea de a tot avansa până a ajunge la stadiul „ai salariul ăsta ca să fii la cheremul nostru tot timpul” pur și simplu nu m-a atras.

Tot vorbind despre jobul meu „mai puțin bun”, eufemistic vorbind, am descoperit că foarte, foarte mulți oameni stau în astfel de joburi și că se gândesc la alternative. Așa că vă voi spune cum am făcut eu atunci când am hotărât să lucrez pe cont propriu.

În primul rând, nu am avut niciodată un loc de muncă atât de toxic încât efectiv să nu mai suport și să vreau să-mi dau demisia MÂINE. De unde am plecat:

  • Aveam deja experiență în traduceri de aproximativ zece ani pe piața locală și de vreo trei ani pe piața internațională
  • Soțul meu avea un job part-time
  • Aveam propriul nostru apartament la care plăteam o rată cam la jumătatea unei chirii în zona unde stăm
  • Nu aveam copii
  • Știam de existența instrumentelor TAC, cum ar fi Trados Studio și îmi cumpărasem o licență
  • Citeam despre traducere ca afacere și ascultam podcasturi ale unor traducătoare care trăiau foarte bine din asta. Lucrul ăsta a fost foarte important pentru mine: am plecat la drum știind că se poate, cam ce așteptări trebuie să am și cu o idee destul de clară despre cum ar trebui să arate primul an

Ce am făcut:

  • Mi-am calculat cheltuielile lunare și am economisit astfel încât să pot acoperi următoarele șase luni, aproximativ. Astăzi, aș spune că o strategie mai bună ar fi să aveți economii care să vă acopere cheltuielile de bază pentru cel puțin 12 luni
  • Am început să devin membră plătitoare pe Proz.com. Oricât de controversat ar fi acest site, eu acolo mi-am găsit primii clienți cu proiecte mai mari din care am început să câștig constant. Și, pentru mine, Proz încă este o sursă de proiecte interesante, cel puțin pentru una dintre specializările mele: localizare. Am un profil și pe Translator’s Café, dar nu am fost niciodată membră plătitoare. Din ce am văzut, mi se părea că e foarte multă concurență la preț și nu am considerat că merită
  • Ne-am făcut un site
  • Mi-am făcut un calcul referitor la cât ar trebui să câștig pe oră și am ajuns la concluzia că nu pot trăi frumos din traduceri dacă lucrez pe piața din România, așa că mi-am concentrat toate eforturile de marketing pe piața internațională
  • Am rămas cu program de lucru (cel puțin) 9-17. La început e mult timp „liber” și tendința să-l folosești pentru chestii nelegate de muncă e mare. Eu sunt destul de disciplinată și nu mi-a fost greu din punctul ăsta de vedere, dar dacă credeți că ați putea avea probleme pe partea asta, o idee ar fi să vă faceți o zi de lucru mai mică, de exemplu, 9-15, dar timpul ăsta să fie dedicat exclusiv afacerii voastre, fără mailuri personale, Whatsapp, gătit, pus rufe în șifonier etc. Ce putem face cu timpul liber în care nu traducem: un CV mai prietenos cu potențialii clienți ( nu mai stă nimeni să citească CV-uri Europass de 4 pagini), materiale de marketing, cursuri de familiarizare cu instrumente TAC și, cel mai important, cât se poate de mult marketing. Ca idee, probabil că va trebui să trimiteți între 400 și 500 de candidaturi la agenții pe an pentru a stabili două sau trei colaborări la tarife bune.

Ce nu am făcut și ar fi trebuit să fac:

  • mai mult networking. Dacă vă interesează anumite domenii, mergeți la conferințe organizate de potențialii voștri clienți, cereți să faceți parte dintr-un grup de Facebook, conectați-vă cu oameni pe LinkedIn.
  • Nu am acordat prea multă importanță prezenței online. Pentru noi, site-ul și blogul au servit drept materiale secundare de marketing, adică să vadă potențialii clienți că existăm cu adevărat, că suntem cine spunem că suntem. Acum îmi dau seama că acel „capital de încredere pe internet” este destul de important pentru noi, care ne desfășurăm activitatea online și nu avem un birou fizic.

Asta am făcut – în mare – și să știți că începutul a fost destul de bun. Cred că a contat că m-am ocupat de afacere full-time și nu am făcut asta având un job, chiar și part-time. Cu cât depui mai mult efort, cu atât rezultatele se văd mai repede. Începuturile voastre cum au fost? Ce sfaturi aveți de împărtășit cu comunitatea?